Powered By Blogger

vineri, 22 aprilie 2011

Cu moartea pe moarte calcand,



Vinerea Mare sau Vinerea Seaca,e o zi trista,este ziua in care Iisus a fost rastignit pe cruce,ziua in care Dumnezeu dintr-o dragoste imensa pentru noi,si-a sacrificat unicul si multpreaiubitul sau fiu.
Este foarte adevarat ca nu trebuie sa fim mai buni si mai intelegatori cu noi si cu cei din jurul nostru,numai acum de Sfintele Pasti si la Craciun...dar poate ca acum mai mult ca niciodata ar trebui sa ridicam ochii din pamant si sa privim mai atent in jurul nostru,sa intelegem ca Dumnezeu este Iubire si ca nu poti sustine ca il iubesti pe Dumnezeu fara a te iubi pe tine si pe cei din jurul tau,chiar si pe cei care la dovezile tale de iubire iti raspund cu ura,mai ales pe ei,pentru ca ei au cea mai mare nevoie de dragostea noastra,sa fim recunoscatori ca experientele noastre de viata nu au fost atat de crunte incat sa ne impinga catre ura,catre intuneric.
Azi e si EARTH DAY_____ZIUA PAMANTULUI,sper ca Maica TERRA sa ne ierte pentru modul nesabuit,brutal si cinic in care am batjocorit-o si inca o batjocorim,sa ne ofere iertarea si sa nu se mai razbune pe noi pentru nesabuinta noastra,pentru toate dezastrele ecologice de care ne facem vinovati.
Celor aflati in spitale pe patul de suferinta,Dumnezeu sa le aline suferinta si sa le aduca vindecare.
Celor aflati in nevoi le doresc sa aiba parte de un dram de bucurie si ceva de pus pe masa ,sunt multi semeni de-ai nostri care din putinul lor ofera si celor care nu au,asta demonstreaza ca inca mai exista o speranta.
Celor care si-au pierdut fiinte dragi si care isi petrec Sarbatorile Pascale,singuri si nemangaiati,Dumnezeu sa le aduca alinarea suferintelor ,sa stie ca nu sunt singuri si ca cineva se gandeste la ei in aceste momente triste.
Cei care inca mai sunt in intuneric si renunta greu la ura ,dusmanie si vor sa persiste in intuneric,le doresc,ca Lumina Sfanta din Noaptea Invierii sa le lumineze calea.
Tuturor celor carora cu voia sau fara voia mea le-am gresit provocandu-le suferinta,LE CER SMERIT IERTARE.
Celor care mi-au provocat suferinta,cu voia sau fara voia lor,le ofer din toata inima IERTAREA MEA.

Tuturor prietenilor mei,familiei mele,celor dragi mie le doresc sa aiba parte de LUMINA in casa,Bucurie in suflete si belsug in casa si pe masa !!!

PASTE FERICIT,TUTUROR !!!

luni, 18 aprilie 2011

Georgian sau lupta cu propriul destin,

Am lasat in urma Babeniul meu drag,sunt bucuros ca am ajuns,chiar daca vineri la plecare am condus tot drumul in ''placuta companie a ploii'' si a vantului care a batut neincetat.
Am satisfactia ca mama si tata s-au putut bucura de prezenta noastra si mai ales de prezenta fetelor,Rebecca mergand sustinuta de mine dintr-o camera in alta sub privirile pline de bucurie ale bunicilor ei / parintii mei,sau Andreea vorbind mai bine de 2 ore cu tata despre amintirile lui,raspunzandu-i la diferitele intrebari, sunt imagini nepretuite si amintiri dragi.
O sa trec peste partea placuta a week-end-ului meu si o sa postez despre Georgian,din motive lesne de inteles nu acesta este numele lui real,in schimb baiatul chiar exista iar povestea lui mai mult decat trista merita scrisa.
Sora mea Dorina imi povestea despre el,sunt colegi de naveta,iar povestea lui nu m-a lasat deloc indiferent.
Este elev la Colegiul Economic din orasul cel mai apropiat de satul meu natal,in fiecare dimineata pleaca cu microbuzul catre oras unde invata carte si chiar invata,e cel mai bun de la el din clasa si sef de promotie.
Ceea ce m-a induiosat......din banii de bursa ofera si cate un biscuit ''Eugenia'' surorii si fratelui mai mici decat el.
Luna aceasta,Georgian a primit bursa numai ca nu a fost suficient de vigilent incat sa-si ''puna banii la pastrare,la loc sigur'' iar cei mici i-au gasit banii de bursa,cu care trebuia sa traiasca toata luna si bineinteles ca au mers la magazinul din sat si si-au cumparat de toti banii biscuiti ''Eugenia'' evident.
Povestea daca nu ar fi tragica,are accente comice numai ca luna aceasta,Georgian va trebui sa se descurce.
Am rugat-o pe sora-mea sa mearga la el acasa (pentru ca locuieste la cateva case mai sus de casa mea parinteasca) dar mi-a zis ca nu e acasa.
Unde putea fi Georgian,intr-o de Sambata????
Bineinteles ca era la munca,pentru ca in cea mai mare parte a timpului liber,Georgian pentru a supravietui impreuna cu fratii lui mai mici,presteaza ''munca cu ziua'' pe la diversi vecini,in schimbul unor sume modice de bani !!!!!
Georgian,este copilul Romaniei capitaliste de azi,un copil care incearca sa isi croiasca un rost in viata,un copil care spera sa se smulga din ghearele saraciei si sa isi faca un rost al lui la oras.....nu stiu daca in Georgian,vad copilul care am fost eu....pentru ca eu multumesc Bunului Dumnezeu,am avut parinti minunati,tata a lucrat o viata intreaga pe santier,munca bruta,numai pentru a avea copiii lui ce le trebuie.....adolescenta mea o fi fost ea mai paupera decat a altora,dar daca am mers la asamblat ladite la Fabrica de Conserve,in vacanta ,am lucrat pentru a avea banii mei de buzunar in timpul scolii.
Va provoc pe cei care aveti posibilitatea sa o faceti,ce imi sugerati,cum il pot ajuta pe Georgian sa isi implineasca visul,sa nu devina unul dintre viitorii ''mushetrii la carciuma din sat''...unii din cei multi care il suparat atat de tare pe Mr. President ?????
Cam atat despre Georgian....sper sa razbeasca in viata...dar cu un pic de ajutor,sansele ca el sa reuseasca ar fi atat mai mari !!!!

marți, 12 aprilie 2011

Puterea de a ierta,



Ne nastem singuri si in timpul misiunii noastre pe Pamant,ne place sa ne amagim ca suntem inconjurati de prieteni,fiindu-ne prieteni,lasam garda jos si le incredintam secrete,aspiratii,impliniri,momentele fericite pe care le traim,ne dorim sa ii facem partasi la propria noastra poveste.
Multi dintre noi,probabil chiar au sansa de a a avea prieteni devotati cu care sa imparta totul.
Uneori prietenii nostri ne ranesc si atunci doare,aici e o contradictie,daca e prietenul tau asa cum speri si crezi,de ce te face sa suferi?
Personal nu stiu ce sa raspund.....experientele mele legate de prieteni si prietenii sunt fade,sarace si fara a ma autocompatimi,destul de neplacute....dar poate ca s-a intamplat si din cauza mea,sau cel putin asa imi place sa cred....ca o mare parte din vina imi apartine.
In general oamenii se grabesc sa isi judece aspru,poate prea aspru semenii si in categoria celor care judeca ma incadrez si eu cu brio,ii judecam pe cei din jurul nostru pentru ca e mai usor sa vezi paiul din ochiul altuia decat barna din ochii tai.....mai judecam pentru ca ne e teama sa nu fim judecati,fara a fi constienti de faptul ca daca judeci vei fi judecat!
Am intalnit oameni minunati de-a lungul vietii mele din experienta carora m-am hranit,oameni dedicati profesiilor si familiilor lor,oameni care oricand pot deveni modele de viata pentru oricine....fac parte din marea masa de anonimi care misca lucrurile in domeniile lor de activitate...dar care nu vor publicitate,nu isi doresc sa fie celebri,sa se vorbeasca despre ei,oameni in fata carora oricand imi scot palaria.
Cei care m-au ranit,care m-au umilit si care mi-au platit cu rau au trecut de mult in uitare.
Am facut lucruri de care nu ar trebui sa fiu mandru,am ranit la randul meu si am indepartat de langa mine oameni carora chiar nu le era indiferent ce se intampla cu mine si am preferat compania celor despre care credeam ca sunt interesanti.
Mai tarziu am descoperit ca totul era numai o imagine falsa,ca aparentele sunt inselatoare,am fost doborat si am gasit puterea de a ma inalta din nou pentru ca nu-i asa : '' Cine Nu cade Nu se poate inalta'',Marin Preda cred ca a scris asta.....am invatat din greselile trecutului pentru ca asta cred ca e scopul lor,al greselilor, sa inveti din ele...sa nu le mai repeti....am fost mai atent la oamenii pe care i-am intalnit si de care m-am inconjurat,dar asta nu inseamna ca nu am mai iubit sau ca nu mai iubesc oamenii.
Azi cand privesc in trecut,uneori desigur,pentru ca timpul nu-mi permite,nu regret nimic si cred ca cel mai mare castig a fost ca nu i-am lasat sa ma transforme intr-un om razbunator,i-am iertat foarte repede si am cautat sa uit,cand ii intalnesc le raspund la salut cu un zambet si sunt fericit ca am gasit puterea de a-i ierta.
Toti gresim,important e sa invatatm din asta,sa iertam,sa oferim iertare si mai ales sa acceptam cand gresim ca am gresit si sa ne cerem iertare.
Nimeni nu este fara de prihana iar acel care se considera fara de prihana sa ia primul piatra si sa arunce.
Acceptand ca gresim nu facem altceva decat sa ne recunoastem propriile slabiciuni si sa acceptam ca suntem aici pentru a invata , omul invata din experienta de viata si din ceea ce studiaza dar mai ales din greselile lui si ale altora invata.
Trebuie sa gasim intotdeauna in interiorul nostru puterea de a ierta,pentru ca a gresi e omeneste dar e ierta este divin.
Si nu in ultimul rand,trebuie sa exploram binele din interiorul nostru,sa-l scoatem la suprafata si de ce nu,sa incercam,macar un pic sa fim fericiti.......pentru ca meritam !!!!

duminică, 10 aprilie 2011

Primavara cu dinti,

Se incalzeste,dar foarte incet,natura se razvateste ,se comporta ca o amanta inselata,ploua,dar vin si bucati mici de grindina,mai devreme sau mai tarziu,vom plati pentru toate dezastrele pe care le-am provocat in calitate de ''fiinte superioare''.
Privesc in jur si totul are aspectul unui salon de la reanimare,acolo unde nu s-au inchis spitalele bineinteles.....suntem cu fiece' zi ce se scurge tot mai impovarati....tot mai tristi...tot mai cocosati de nevoi.
Oamenii au uitat sa mai zambeasca si par resemnati.....totul pare metastazat in jur......nimanui pare ca nu-i mai pasa de ceea ce se intampla in jur...voci izolate care mai rabufnesc uneori....dar nu le asculta aproape nimeni.....zarurile au fost aruncate de mult.
Primavara ,vine dar nici macar asteniile de primavara parca nu mai sunt cum erau odata.
Greu de spus ce se va mai fi.......totul este in colaps.....intai se taie si de-abia dupa aceea se masoara....tipic romanesc....rumanii sunt din ce in ce mai invrajbiti....nu contenesc sa se injure in functie de simpatiile / antipatiile politice.....asta in timp ce baietii din sferele inalte, indiferent de culoarea politica,acumuleaza...nu au resimtit si nu vor resimti criza.....la ei criza nu ajunge nicodata...si atunci de ce sa ma injur eu frate cu icsulescu sau igrulescu......atat de obtuz sa fiu incat sa nu vad ca de 20 de ani aceleasi fete triste cu acelasi coeficient de inteligenta ne conduc ????!!!!Ne conduc spre marginea prapastiei bineinteles.
Asteptam....ce...nici noi nu stim...eu de exemplu astept ziua in care.....TIRURILE care acum trec prin cel mai important bulevard din cartierul meu...cu peste 90 de km / ora in timpul zilei....nu vor mai avea acces prin oras....cand vor putea circula pe Autostrada Soarelui.....cand se va intampla asta....la Sfantu' Asteapta desigur.....dar macar eu in imbecilitatea mea semiautista...astept......!
Poate fi si asta dovada ca sunt si eu talentat la ceva...in fond ce ma costa sa visez.....visele inca nu mi le-au diminuat cu 25 % si inca nu se impoziteaza,cel putin pentru moment....pana la urmatoarea postare pe blog...nu se stie,daca nu vor impozita si visele.....

vineri, 8 aprilie 2011

Despre copilaria mea si copilaria lor...

Despre copilaria mea si copilaria lor.......
.by Sorin Stan on Friday, April 8, 2011 at 4:12pm. Nota postata pe faceebok

In deplasarea pe care am facut-o azi cu colegul meu,am trecut prin satul romanesc in care saracia doare cumplit.....la marginea unei paduri,o fetita de 12-13 ani de etnie rroma,ne ''ruga disperata cu foamea-n priviri'' sa cumparam un buchet de toporashi sau caltzunasi cum se numeau ''in Babenii copilariei mele''......a fost pentru prima data cand mi-a parut extrem de rau ca nu am nici un ban la mine...daca i-as fi cumparat toporashii cu siguranta ca ar fi avut bani de paine.

Cine nu a cunoscut disperarea pe care ti-o da saracia, nu poate intelege..........!

L-am intrebat pe colegul meu,ce sansa ar mai avea azi un copil supergenial nascut intr-o familie din satul prin care treceam sa mearga la Constanta,la liceu si apoi la facultate.......m-a privit si nu prea a avut ce sa-mi raspunda.

In copilaria mea,traita la sat,cand infloreau toporashii,ma bucuram ca a venit in sfarsit primavara.....culegeam florile de pe dealuri si le aduceam acasa,le asezam intr-un pahar cu apa ''sa miroasa frumos''......la vremea aceea nu m-as fi gandit ca voi intalni copii disperati care te roaga sa le cumperi florile ,pentru a avea bani sa-si cumpere macar o paine.

Ce dracu sa inteleg eu din economia asta de piata si din construirea capitalismului infiorator si salbatic...?

Oricat m-as zbate eu nu sunt altceva decat un taran care nu intelege ca e musai sa fii de partea cuiva pentru a avea succes...pentru a acumula....!


.LikeUnlike · · Share · Delete

Lilian Iacob, Tatcu Nicoleta and Nicoleta Bocan like this..


Luminita Cristina Spantulescu
Sorin,putine dintre lucrurile pe care le-am citit pana acum fe facebook au avut un asemena impact asupra mea. Cceea ce ai postat aici ai scris cu sufletul si m-ai facut sa plang si sa ma simt vinovata ca sunt departe si ca nu sunt suficient... de bogata sa pot sa ajut toti copiii din Romania pentru care saracia crunta = normalitate. Aceasta postare a ta ar trebui sa faca inconjurul lumii, este scrisa atat de frumos si atat de patrunzator, si eu nu ma dau inapoi ca pornind de aici sa merg mai departe si sa dau o mana de ajutor. Am mai facut-o si in trecut, cand sotul meu si cu mine am fost calificati public ca "cei mai mari idioit" de catre cel pe care il socoteam mai mult decat un prieten, si astai fiindca dupa opinia lui noi ne-am apucat sa facem caritate in timpuri cand oamenii destepti faceau bani.